titlu.

De câteva zile mă macină ceva.De fapt pe mine mereu mă macină ceva.Mă urăsc pentru asta.Mă urăsc pentru că reuşesc să amplific cele mai mici şi cretine lucruri.Ochii şi creierul meu capătă brusc însuşiri de detectiv când atribui tuturor lucrurilor un motiv.Un banal om capătă din partea mea mai multă atenţie decât lucruri mult mai grave.Oamenii mă sperie teribil.Între a fi lăsată într.o pădure cu o haită de lupi şi a fi lăsată cu o multime de oameni,prefer haita.Sunt speriată de gesturi,cuvinte,priviri.Omul devine brusc fioros şi turbat.Liniştea este cea mai gravă furie,aşteptarea este cea mai apăsătoare pândă.
Nu îmi pot găsi cuvintele doar pentru că am prea multe.Nu pot face orice afirmaţie pentru că altele pot rămâne fără a fi spuse.Nu pot acoperi o rana fără ca o alta să nu sângereze.Mă străduiesc să mă vindec.Mă caut,mă bandajez şi aştept.Uneori minunile se întâmplă,multumeşti şi tragi ca să mergi mai departe.Alteori nimic.Niciun pic de compasiune.Niciun pic de ajutor.Rămâi tu.Înmărmurit de propria durere,de propria percepţie a lumii,de propriile răni.Şi atunci vin zeci,sute de întrebări.Crede.mă,la unele nu le vei afla în veci răspunsul.Aşa a fost să fie.
Nu eşti trist,nu eşti supărat,eşti pur şi simplu altfel.Asta ţi.a demonstrat.o.Nu gândeşti ca restul,nu respir ca restul,nici măcar nu mănânci ca restul.Tu eşti acela care sochează.Tu eşti acela care dă totul.Pentru că pentru tine lucrurile mici nu înseamnă intensitate.Tu dai tot.Tu suferi,tu suporţi.Tu rezişti.Nu contează persoana de lângă tine.Eşti facut pentru asta.În carnea ta nu există egoism.Nu există răutate.
Oamenii nu vor intelege.Vei fi criticat,arătat cu degetul,împins.Eşti diferit şi asta îi înnebuneşte.Nu ai dreptul să nu fi maliţios.Eşti privat de dreptul de a fi bun. De ce nu eşti ca turma ? De ce nu ucizi,nu dărâmi,nu omori ? De ce ?
Şi ei se întreabă. Dar au prea puţine cuvinte pentru a.şi răspunde.Rămân cu un căluş la gură.Căluş de mediocritate şi prostie. Nu vor ştii niciodată. Vor trăi crezând că viaţa se mănâncă aşa,cu plăceri de doi lei. Vor crede că aceea este adrenalina,că aceea este intensitatea vietii.Vor muri în propria îndobitocire.